Miez'e cespugli'e spine
nascen'e megli'Rose,
pienzece quann'a vita
pare na brutta cosa.
Chell'e c'ha ddà succedere
ossaie,
succedarrà.
Nun't'avvilì,
nun'chiangnere,
è tutto già deciso.
Chi ha scritt'o libbro Mastro
e nuie, povera gente,
ce tene sempe a mente.
Doppe nu temporale
surride e ce consola
cu na jurnata e Sole.